Cum să ai noroc în viață – Managementul schimbării la nivel personal cât și organizațional

Prezentul articol pleacă de la sintagma Norocul îl faci singur în viață. În generația actuală de tineri am identificat deseori și tipare de învingători, anume oameni care au reușit în unele aspecte din cele pe care au dorit să le rezolve în viața lor.

Aspecte de genul:

  1. Cum să reușesc să îmi termin studiile la acel nivel înalt pe care eu îl doresc pentru mine și care să poată să îmi asigure un loc de muncă decent și cu satisfacții financiare.
  2. Cum să reușesc să îmi întemeiez o familie fericită.
  3. Cum să îmi dezvolt afacerea personală pentru a fi competitivă și să îmi producă satisfacții personale deosebite.
  4. Cum să abordez diverse probleme zilnice care se pot amplifica atât în situația personală cât și în societate,
  5. Cum să îmi stabilesc idealurile activităților astfel încât să le pot atinge și să evoluez gradual spre reușite constante.

1. Studiile.

Unul din primele aspecte pe care le-am observat la propria mea persoană și am putut să identific că nu am abordat corect problema la vremea respectivă este formarea profesională, formarea profesională nu începe cum am fi tentați să credem numai după terminarea ciclurilor obligatorii de învățământ. Formarea unui individ pentru a fi util societății prin calitățile pe care le aduce pe piața muncii începe încă de pe băncile școlii, nu consider sistemul actual de învățământ ca fiind cel mai bine adaptat pentru îndrumarea copiilor.

În momentul de față dacă încă ești pe băncile școlii consider că ar fi necesar să alegi acum, nu mâine sau la anul ce poți  să zărești a fi oportun în dezvoltarea ta pentru a putea să ai o carieră într-un anumit domeniu sau pur și simplu să fi înzestrat cu pregătirea care să te facă indispensabil în activitatea unei societăți comerciale. Cum faci asta? Simplu! Observă la nivelul tău de înțelegere ce se caută! Observă ce anume domeniu poate oferi o oportunitate pe viitor. Nu poți face asta? Consideri că nu poți întrezări oportunități acum? Foarte simplu dacă nu pot întrevede oportunități pe viitor profită de cele oferite acum, am avut de la un moment dat în viață deviza că dacă mă trezesc de dimineață cele 8 ore cât trebuie să fiu la școală, facultate, la muncă, să dau absolut tot ce pot, acele 8 ore tot le vei pierde din viață de ce să nu profiți de ele la maxim și să acumulezi maximum din ele! Ai să îmi spui că nu e de tine e și timpul să te mai relaxezi și am să îți răspund printr-un exemplu simplu. Un om bolnav căruia doctorul îi spune revizuiește stilul tău de viață, ia decizii deștepte în alimentație etc.  Îmi răspunde simplu: Cine mă vede? Iar eu îi răspund scurt și la obiect! TU TE VEI VEDEA PESTE CÂȚIVA ANI DEOARECE AI DAT GREȘ ÎN ÎNGRIJIREA TA PROPRIE. Eu am simțit nevoia să îți spun acum copile mobilizează toate resursele pe care le ai pentru a putea să ai o pretenție în viață.

Ca părinte este greu să alegi concret cum să îndrumi copilul în viață să aleagă dar fi sigur că ai obligația asta, nu te culca pe o ureche că va alege el, este atât de simplu să identifici tu ce poate face el, ajută formarea lui implicând în timpul lui tot felul de activități până reușești să identifici calități de bază care pot fi formate pentru a avea un viitor acel copil. Consider că formarea unui tânăr poate fi activă după vârsta de 10 ani, fără să îi explici cum se implementează un standard ISO dar spunând simplu că acel telefon  nou pe care îl dorește cadou îl poate avea și în alte situații și anume MUNCIND ASIDU. Nu insist acum despre cum se formează o mentalitate corectă a unui tânăr dar identific reale probleme în familiile actuale în care părinții formează greșit viitori adulți care ar trebui să fie responsabili.

liberul arbitru

2 O familie fericită.

Adulții formează în mod inconștient atmosfera familiilor în care au crescut, în familiile pe care le întemeiază. Nu există o formulă ideală pe care pot să o invoc DAR schimbarea relațiilor interpersonale sau chiar a persoanei cu care avem o relație este necesară în situația în care identifici timpuriu anumite probleme  precum egoismul exagerat al celuilalt, dezinteres total al său în viața sa personală, îmi aduc aminte următoarea definiție a dragostei: Dragostea este ca o rișcă pe care unul o trage înebunit iar celălalt se suie în ea și se lasă tras. Nu eu nu aleg să fie așa, consider că formarea unei familii aduce obligații celor doi, obligații pentru respect, ajutarea celuilalt cât și dezvoltarea armoniasă a personalității lor. O familie fericită se formează când ambele persoane știu ce vor, nu alege superficial, analizează atent, calculează șansele de reușită a ideilor pe care le propune cealaltă persoană. Analizează întotdeauna la rece ideile emise de partenerul de viață, dacă tu concluzionezi că întotdeauna fixează numai ideile egoiste încearcă să ai o discuție pe această temă, dacă persoana nu conștientizează SCHIMBĂ PERSOANA, alege acum pentru un viitor liniștit.

3. Afacerea personală.

O mare greșeală în proiectele personale este să presupunem că un lucru ales de noi și schițat în grabă deși pare extrem de oportun va merge din prima. Toate marile proiecte întreprinse de semenii noștrii sunt fundamentate cu extrem de multă muncă de pregătire a circumstanțelor. Nu crede că toate se întâmplă din noroc, dacă unii au avut noroc este din cauză că alții au avut ghinion așa se întâmplă în societate, dacă de exemplu este o nevoie pe care o poți acoperi printr-un produs este deoarece condițiile create de alții au dus la nevoia concretă a lui. Să vedem altfel situația poate tu ai avut un noroc fantastic financiar cu un produs lansat de tine, te-ai gândit că poate altcineva în mod inconștient a alimentat o mentalitate de grup cu articole despre necesitatea în viața de zi cu zic, poate chiar acea persoană ți-a deschis mintea în mod inconștient? Totul are o relație cauză efect, cei mai buni oameni de afaceri identifică nevoi create de diferiți factori și le acoperă încercând să profite de ,,norocul” deja creat de alții prin munca depusă în avans chiar în mod inconștient. Este cazul oare să înveți să profiți altfel de norocul din cer? Cu siguranță! Pe această temă chiar voi insista ulterior.

4.Cum să abordez diverse probleme zilnice care se pot amplifica atât în situația personală cât și în societate.

O altă mare greșeală pe care o făceam în managementul activităților mele zilnice era să accept să amân să identific și să abordez diverse probleme ivite în viața personală care pot părea banale. Aici nu le voi nominaliza ci voi vorbi în general deoarece fiecare la nivelul lui știe ce poate îmbunătăți. Concluzia mea după ani în care îmi iroseam energia să rezolv urmările unor probleme care erau banale la început a fost să îmi canalizez total energia pentru rezolvarea situațiilor din momentul în care apar, o viață organizată este plină de satisfacții. Organizează o agendă, poartă acea discuție cu familia acum, dacă ai banii plătește acea factură acum, dacă ai făcut o greșeală personală ia măsurile acum. Tot ceea ce faci acum te scapă de amplificarea ulterioară a efectelor ulterioare. Am învățat să îmi asum răspunderea pentru absolut tot ceea ce fac, ullterior au venit satisfacții uleterioare fantastice deoarece pot să le cer și celorlalți din viața mea să facă exact la fel. Abordează problema acum ca să nu îți poată fi imputată ulterior este cel mai simplu mod de a scăpa de reproșuri dar și de a îi obliga pe ceilalți să acționeze la fel.

5.Cum să îmi stabilesc idealurile activităților astfel încât să le pot atinge.

Greșeam necontenit, am impus idealuri pe care nu le puteam atinge, dând greș ajungeam să consider că sunt foarte slab pregătit și ăsta era un ciclu infinit. Pentru început am scăzut standardul idealurilor mele până la nivelul la care le puteam îndeplini, a fost greu să realizez că atât puteam să fac în acel moment, dar ulterior rezolvând diverse probleme care mă limitau am constatat că pot gradual să măresc standardul acelor idealuri, concret dacă nu am putut să pun deoparte mai mult de un leu pe săptămână atât am pus deoparte, dacă bugetul meu de rezervă a fost de 7 lei acela era, acela îl foloseam la investițiile curente care puteau să îmi îndeplinească diverse standarde. Dacă ulterior am ajuns să rezolv diverse probleme care puteau părea imposibile am ales să ridic standardul în situații de genul nu pot să îl ajut și pe X să se dezvolte ca să poată la rândul lui să mă susțină să atingem amândoi standarde  mai înalte. Poate părea hilar dar am fost întreaga mea viață adeptul soluțiilor de tip baby steps, pași mici spre rezolvarea problemelor mari. Nu pot acum dar fac tot ce pot ca să pot pe viitor. Sunt tare curios câți oameni aleg metoda aceasta și cu siguranță sunt curios câți oameni recunosc ce sacrificii personale incredibile au făcut pentru a atinge un anumit nivel. Nu mă numesc mentor, dau exemplu ce fac eu. mie îmi e bine făcând diverse mici schimbări în bine! Tu le faci ?

PtSuflet.