Sfârşit de 2014

Sunt ani de care îți amintești cu drag și ani de care îți aduci aminte cu tristețe, întrebându-te cum le-ai supraviețuit; iar dacă anul trecut mă bucuram să zic „Gata, s-a terminat!”, de anul acesta îmi pare rău să mă despart. A fost un an bun, în care am numărat multe clipe de fericire și în care nu m-am lăsat doborâtă de tristeți copleșitoare. A fost un an al noutăților, un an al amintirilor de neuitat, un an plin de viață.

image

În 2014 am legat noi prietenii, am cunoscut oameni noi, am zburat (la propriu) și mi-a plăcut la nebunie, m-am scufundat, am văzut nuanțe de albastru aproape ireale și mi-am dorit de câteva ori să apăs pe un buton invizibil și să opresc timpul în loc. E vorba despre acele momente când închizi ochii pentru a fotografia pentru totdeauna imaginea pe care o ai în fața ochilor și despre acele momente când realitatea e chiar mai frumoasă decât visele tale.

Anul acesta mi-am testat unele limite, m-am redescoperit, am trăit! Am învățat că uneori, „Iartă-mă” vine prea târziu pentru a mai repara ceva, însă niciodată prea târziu pentru a-ți ușura povara sufletească. Am învățat că unele legături sufletești nu sunt condiționate de comunicarea verbală și că dorul nu poate fi explicat întotdeauna în cuvinte. Am învățat că sunt momente când îți poți pierde speranța și optimismul într-o clipă, atunci când stai prea mult timp în preajma unor oameni care văd doar răul în oameni.

Anul acesta a fost minunat să plâng de fericire și să mă bucur că respir, că trăiesc și că am motive să zâmbesc!
Rămâi cu bine, 2014! Ai fost un an special pentru mine!

PtSuflet.