Exista iubire fără suferință?

Ce e iubirea? Dăruire necondiționată, sentiment pur, emoție divina, trăire cu toată ființa în și prin celalalt? Cum poți fi liber când iubești? Cum ii dai libertate celui iubit? Unii considera ca odată cu instalarea iubirii obții și un fel de act de proprietate asupra celuilalt, iar fiecare privire întoarsă către altcineva e un act de trădare… Greșit, zic eu, iubirea înseamnă libertate totala și incredere.

Dacă dispare încrederea, iubirea începe sa moara, pentru ca îndoială erodează sentimentele pana când iubirea este înlocuită cu indiferenta. Dar pana acolo e un drum lung, care implica multa suferință. De aceea iubirea nu exista fără suferință… Dacă am înțelege ca iubirea e altceva decât posesie, nu am mai suferi… Da, dragii mei, dacă iubești nu devii stăpânul celui iubit, însă gândul ca altcineva se poate bucura de atenția lui/ ei, întunecă mintea, iar gelozia își scoate colții și musca din inima, rupand în bucăți din ce în ce mai multe și mai dese… Ca sa iubești deplin, total, mai întâi invata sa te iubesti pe tine.

Cu sau fără el/ea, tu ești complet. Nu ai nevoie de cineva care sa te completeze, însă poți iubi pe cineva cu toată ființa și sa fii liber atâta vreme cât inima ta e întreaga. Când inima se rupe în bucăți, nu mai e iubire, e suferință, frustrare, neîmplinire… Iar Iubirea înseamnă in primul rand împlinire! Așadar, iubirea nu înseamnă trăire în și prin celalalt, ci cu celalalt, umăr la umăr, gând la gând, emoție pura și dorința ca lui/ ei sa ii fie bine, cu sau fără tine. Iubirea nu ar trebui sa dispară, odată cu despărțirea… Iubirea nu e condiționată de nimic. E sau nu! Gelozia dispare, sentimentul proprietății de asemenea…

Abia atunci vorbim despre iubire, pentru ca iubirea înseamnă libertate, dar nu libertinaj… Cu sau fără el/ea, ești complet/a, dar e firesc sa tinzi sa trăiești clipe de fericire în doi!

 

Love Lady Butterfly

Femeile sunt geloase doar pe bărbații care nu fut bine!

wpid-img_254399576564171_20140714074226872.jpg     Am un precedent … Crecă de pe la prima gagică pe care am avut așezate gândurile mele perverse am aplicat în mod instinctual o schemă pe cât de simplă pe atât de eficientă. Prima mea experiență sexuală se rezumă la aburii alcolului și tipa aia mult mai …. matură ca mine!

Știind că voi face pe dracu în patru și o voi tăvăli în noaptea aia după petrecere, înainte să ajung acolo am fost și cu maximum de  rușine am cumpărat prezervative! Ha… atunci a fost o experiență (și nu mă refer la cea sexuală), atunci am aflat că și prezervativele  sunt pe mărimi!  Tipa gemea.. desfăcusem (cu greu) sutienul … și molfolind două sfârcuri simpatice zic să trec la acțiune, am impresia că ea începuse deja și la un moment dat tot trăgea de mine să intru! Cu ce dracu să intru că eu nu puteam să îi pun cauciucul ….

În fine ca să păstrez suspansul următoarei mele cărți vă spun doar că de atunci am învățat că am nevoie de xxl … pur și simplu nu intra! Prima relație sexuală nu iese cu nimic în evidență față de un episod de telenovelă medie … și o rană pe col! …

Jocul de-a câinele și pisica în relațiile dintre bărbați și femei nu sunt cu nimic schimbate față de acum 15 ani… sau 1000 de ani… Femeile încearcă să domine bărbații, ei în schimb încearcă să fie cei aleși să fie dominați!

Lesne de înțeles că așa cum sunt răzvrătit nu sunt de acord cu această metodă…. Gelozia apare din instincte din cele mai diverse care ne alcătuie personalitatea! În mod ușor de prevăzut animalic se poate descrie că dacă piramida lui Mazlo identifică varii dar esențiale nevoi…Femeia identifică pe dracu din noi…

De fiecare dată când tu ca tip alegi să o tăvălești pe una ….O alegi din câteva motive!? Te-ai gândit care sunt acelea? De fapt tu cauți o tipologie… Femeia nici nu contează, ce reprezintă ea ca imagine socială dar și în cercul tău de prieteni contează, nu de puține ori am ales o anumită tipă doar fiindcă ea era susținătoarea unei idei care se contraria cu ideile mele, sublimă linie a intelectualului, oricum dacă nu ai înțeles ce zic îți voi exemplifica!

Cum le-am ales? Simplu … le-am ales pe toate!

 

Mai multe în noua mea carte ….   Manual de mers la curve!

 

PtSuflet.

 

 

 

Câteva momente îmi aduc aminte de Noi

Cu predilecție țin minte momentul când te-am întâlnit! Pentru o zi de Mai era tare cald, pentru prima zi de Mai era deja insuportabil că după ce plec de la mare va trebui să trăiesc fără tine! E ironic de câteva ceasuri te cunoscusem, dar tot de câteva ceasuri realizam cam tot ce îmi lipsea din cotidianul meu turmentat.

Să te cunosc în momentele cele mai improbabile ale trăirilor mele libere în cercurile de prieteni boeme sau poate doar plicticoase… Să observ că acolo în barul ăla din vamă nu purtai nimic pe sub bluza de mătase ce îmi ațâța și firea și rațiunea a fost un real succes al gândurilor mele că te voi avea.

Nu iubesc firi rebele, nu iubesc… pur și simplu! Dar am recunoscut după un timp și o recunosc și acum că timpul parcă trecea altfel, coapsele nebune sau simplele priviri indecente îmi ridicau tensiunea  aceea imorală la stadiul de imposibil să nu se întâmple!

Au trecut ani, au trecut momente, nu vei uita căci eu sigur nu voi uita!  Nebunie de moment, ce să mai… bilete în față la concert! Mă amuză gândul și vorbele tale care nu vroiau să predea firul rațiunii, mă amuză și fețele lor mirate când te iubesc a fost mai mult decât un pretext….

 

Mă amuză în doi timpi și trei mișcări cele ale noastre câteva simple îmbrățișări!

PtSuflet.

O femeie iese din casă şi vede 3 moşnegi cu barbă albă stând în faţa casei. Nu-i cunoştea, dar văzându-i supăraţi îi invită în casa

396807_202789163148268_474736695_n

O femeie iese din casă şi vede 3 moşnegi cu barbă albă stând în faţa casei. Nu-i cunoştea, dar văzându-i supăraţi îi invită în casă să mănânce ceva.

“Soţul tău este acasă?” – întreabă ei.

“Nu, este ieşit.”

“Atunci nu putem intra.” – răspunseră ei.

Seara când soţul se întoarce acasă ea îi povesteşte despre cei trei moşnegi… “Du-te şi spune-le că am venit şi pofteşte-i înăuntru”

Femeia se duce şi îi invită.

“Nu putem intra toţi în casă”, răspunseră ei.

“Cum aşa?” întreabă ea.

Unul dintre moşnegi îi explică: “Eu sunt BUNĂSTARE, el este SUCCES iar celălalt este IUBIRE. Acum du-te şi întreabă-l pe soţul tău care dintre noi să vina în casă.”

Femeia intră în casă şi îi spune soţului, care se bucură. “Ce bine! În acest caz invită-l pe BUNĂSTARE să ne umple casa cu bunăstare!”

Soţia nu a fost de acord. “De ce să nu-l invităm pe SUCCES?”

Nora îi ascultă dintr-un colţ al casei. “N-ar fi mai bine să-l invităm pe IUBIRE? Casa noastră ar fi atunci plină de iubire!” – a sugerat nora.

“Hai să ne ghidăm după sfatul norei”, îi zice soţul soţiei.

“Du-te afară şi invită-l pe IUBIRE să ne fie oaspete.”

Femeia iese afară şi întreabă: “Care dintre voi este IUBIRE? Pe el îl invităm să ne fie oaspete.”

IUBIRE porneşte înspre casă. Odată cu el se pornesc în urma lui şi ceilalţi doi. Surprinsă femeia întreabă : “L-am invitat doar pe IUBIRE. Cum de veniţi şi voi cu el?”

Cei trei moşnegi replicară: “Dacă l-ai fi invitat pe BUNĂSTARE sau pe SUCCES, ceilalţi ar fi rămas pe loc, dar de vreme ce l-ai invitat pe IUBIRE, unde merge el mergem şi noi. Unde este IUBIRE este şi BUNĂSTARE şi SUCCES!!”

Eu m-am saturat…

Eu m-am săturat.
M-am săturat de toți cei care se cred buricul pământului, de toți cei care vorbesc doar ca să nu tacă și de toți cei care aruncă fără nepăsare cuvinte în stânga și în dreapta doar pentru a părea altceva decât ceea ce sunt.
M-am săturat de comentarii ipocrite sau fără logică, m-am săturat de afirmații negândite și de întrebări stupide.
M-am săturat să dau explicații fără a avea vreo obligație de a o face și m-am săturat să suport mitocănii.

E drept, suntem extrem de diferiți ca indivizi. Fiecare dintre noi are ceva ce îl diferențiază de ceilalți. E normal să nu împărtășim aceleași concepții de viață, dar cine ne dă dreptul de a emite judecăți la adresa altora? Voi răspunde tot eu. Nimeni!
Nu voi înțelege niciodată nevoia nestăvilită a oamenilor de a toca mărunt viața altor oameni, de a le pune la îndoială experiența, maturitatea sau viziunea asupra vieții.
Nu voi accepta niciodată lipsa de educație, de bun simț și de integritate morală. Voi face tot posibilul să țin la distanță acești oameni.
1531775_476450699122994_6749529514623972969_n
Mi s-a spus deseori că sunt idealistă, naivă sau aeriană. Eu vreau să cred că a avea anumite principii în viață nu înseamnă că ești idealist sau visător. Consider că pentru a avea o viață armonioasă trebuie să îți stabilești niște repere, să ai niște țeluri și să crezi din tot sufletul în ceea ce vrei.
Îmi doresc într-adevăr o lume mai bună, mai sinceră, mai cu bun simț, mai caldă, mai deschisă, mai afectuoasă, mai visătoare (de ce nu?) și mai optimistă. Și nu vreau să accept că ar fi o utopie.
Știu că nu voi schimba lumea întreagă. Nici nu vreau, nici nu pot. Însă îmi pot crea oricând „lumea mea”, un loc cu oameni frumoși și buni, alături de care mă simt eu însumi, cărora nu trebuie să le dau explicații și cu care mă pot înțelege din priviri.
Mă puteți numi oricum, însă lumea mea e a mea, iar eu cred că în viața mea pot face orice schimbare vreau eu.

Cum spunea cineva, cerul e limita… sau nici măcar el!

Sirbu Diana.

Poate mâine te voi iubi mai mult…

„Mai sunt şi alţi bărbaţi!”….Ştiu, sunt mulţi, cum sunt, de altfel, şi multe alte femei, numai că eu, eu te vreau pe tine şi numai pe tine nu uita că tu eşti doar pentru mine!

Ochii mei te văd doar pe tine, gura mea te gustă doar pe tine, mâinile mele se simt acasă doar când sunt cuprinse de mâinile tale….cât despre suflet, el se simte întregit doar de jumătatea de care-ţi tot vorbesc…

De ce vorbesc ? Sper să nu vorbesc în van .. Sper să cred în tine în  eternitate.

734351_250625301776112_11181966_n

Într-o poveste de iubire, unde protagonişti sunt doi, niciunul nu trebuie să conducă. Nu mi se pare corect să fii de acord cu reguli impuse şi să te supui orbeşte, precum o marionetă, acestora.

Într-o poveste de iubire conduce doar iubirea. Ea face şi desface, ea este pârghia care echilibrează…. Când doi doresc să fie împreună, nimeni şi nimic nu poate să desfacă ceea ce viaţa a hotărât să unească.

Poate mâine te voi iubi mai mult… Poate mâine soarele îmi va surâde mai intens!

PtSuflet.

1911906_250275405144435_293971621_n

A ierta înseamnă „a reiubi”

wpid-img_203591168741185.jpeg
    Într-un ceas târziu am mai primit câteva cuvinte … Le citesc cu inima le simt şi eu vreau să le simţiti şi voi!
PtSuflet.
       
        „Cuvinte întâlnite destul de des în cotidianul fiecăruia dintre noi. Mulţi se lovesc sau vorbesc despre acestea, dar câţi oare cunosc ce înseamnă cu adevărat?  Din păcate, în zilele noastre, citim, vedem, vorbim, ascultăm despre iertare şi iubire,dar doar atât, mai rar înţelegem şi cu inima.
          Trăim vremuri în care ura a reuşit să stăpânească multe din acţiunile semenilor noştri. Ne certăm şi ignorăm esenţa oamenilor din ce în ce mai des, dar ne împăcăm greu.
             Ne este greu să recunoaştem când greşim şi să spunem  „iartă-mă”, (oare!?) este un lucru imposibil să călcăm peste orgoliu şi să recunoaştem greşeala făcută?
              De ce oamenii s-au înrait?  Mulţi ne punem întrebarea asta văzând ce se întâmplă în zilele noastre.
Fiecare dintre noi trebuie să ştim că atunci când îi greşim unei persoane iubite, dacă ii vom da motive să ne ierte iubirea ce ne-o poartă nu-şi va pierde din intensitate. A ierta înseamnă a iubii din nou. Fiecare greşim,uneori cu intenţie, alteori fără să vrem, dar o facem.
              Trebuie să fim conştienşi că greşeala  este o parte din noi,  dar la fel şi iertarea.  Aceasta ne ajută să avem o viaţă mult mai liniştită, câţi dintre noi nu cunoaştem sentimentul tulburător care ne sfâşie inima atunci când ne certăm cu o persoana dragă? Acea stare de neliniste şi de tristeţe care pune stăpânire pe noi?
               Dar iertând… putem spulbera toată ura care se înghesuie în sufletul nostru şi ne putem recăpăta liniştea interioară. Orice om poate ierta dar cu siguranţă nu va uita……. Este nevoie de un om profund să accepte şi să zică  „Da,am greşit. Iartă-mă!” 
               Acestea pot fi facute şi de tine şi de mine, cei puternici, cei şterşi , cei mândri, dar în general de cei care au curajul să treacă peste orice li s-a făcut  ,dând dovadă de demnitate. Iertarea, liniştea sufletească, este asemenea  unei raze de soare, pentru o floare care fără lumină va muri, aşa şi aceasta, ne hrăneşte sufletul şi ne ajută să avem o viaţă frumoasă şi să ne simţim împliniţi.
                Dar ţineţi minte! Iertarea fără iubire este echivalentă cu un fir de praf, degeaba ierţi cu vârful limbii, dacă în adâncul nostru simţim ură şi dispreţ …
                Aşadar,iertare si iubire pentru oameni iubibili…  dacă dragoste nu e,nimic nu e…”
                                        Alexandra Gavrilas.