Exista iubire fără suferință?

Ce e iubirea? Dăruire necondiționată, sentiment pur, emoție divina, trăire cu toată ființa în și prin celalalt? Cum poți fi liber când iubești? Cum ii dai libertate celui iubit? Unii considera ca odată cu instalarea iubirii obții și un fel de act de proprietate asupra celuilalt, iar fiecare privire întoarsă către altcineva e un act de trădare… Greșit, zic eu, iubirea înseamnă libertate totala și incredere.

Dacă dispare încrederea, iubirea începe sa moara, pentru ca îndoială erodează sentimentele pana când iubirea este înlocuită cu indiferenta. Dar pana acolo e un drum lung, care implica multa suferință. De aceea iubirea nu exista fără suferință… Dacă am înțelege ca iubirea e altceva decât posesie, nu am mai suferi… Da, dragii mei, dacă iubești nu devii stăpânul celui iubit, însă gândul ca altcineva se poate bucura de atenția lui/ ei, întunecă mintea, iar gelozia își scoate colții și musca din inima, rupand în bucăți din ce în ce mai multe și mai dese… Ca sa iubești deplin, total, mai întâi invata sa te iubesti pe tine.

Cu sau fără el/ea, tu ești complet. Nu ai nevoie de cineva care sa te completeze, însă poți iubi pe cineva cu toată ființa și sa fii liber atâta vreme cât inima ta e întreaga. Când inima se rupe în bucăți, nu mai e iubire, e suferință, frustrare, neîmplinire… Iar Iubirea înseamnă in primul rand împlinire! Așadar, iubirea nu înseamnă trăire în și prin celalalt, ci cu celalalt, umăr la umăr, gând la gând, emoție pura și dorința ca lui/ ei sa ii fie bine, cu sau fără tine. Iubirea nu ar trebui sa dispară, odată cu despărțirea… Iubirea nu e condiționată de nimic. E sau nu! Gelozia dispare, sentimentul proprietății de asemenea…

Abia atunci vorbim despre iubire, pentru ca iubirea înseamnă libertate, dar nu libertinaj… Cu sau fără el/ea, ești complet/a, dar e firesc sa tinzi sa trăiești clipe de fericire în doi!

 

Love Lady Butterfly

Iubitul meu, către mine: „Mama ce bună e asta!”

Dragele mele, vi s-a întâmplat ca sotul/iubitul/ amantul sa exclame astfel cu bale la gura în fata unei „bunaciuni” pe care și voi în sinea voastră o apreciați pentru protuberantele foarte bine rotunjite ? Mie mi s-a întâmplat de multe ori. Dar în funcție de etapa prin care treceam, am reacționat diferit. Astfel, pe la 20 de ani, când nu aveam deloc încredere în mine, ma înroșeam de nervi, simțeam ca îmi iau foc urechile și ii turuiam „nesimtitului” ca nu ma respecta, ca ma sfidează, ca o pune pe aia pe un piedestal nemeritat, pentru ca cel mai probabil e o curva și dacă ii plac curvele sa se ducă la ea și sa ma lase în pace. Na! Ca el are de pierdut…. ????!!!!, nu eu!!
Pe la 30 de ani m-am mai calmat, am început sa aprob asa, timid, ca mda, e buna, dar nu extraordinara, ca, nah!, e și ea om și are defecte, pe care noi nu avem cum sa le vedem acum, nu-i asa?
Acum, nu contează cati an am, dar m-am mai maturizat un pic 😜, le apreciez întâi eu pe femeile frumoase. Și spun clar, răspicat, subliniind cat de frumoasa e femeia asta… Știi de ce? Pentru ca sunt o mulțime de femei frumoase cu care iubitul meu vorbește zilnic, dar pe mine m-a ales sa ii fiu alături, sa mergem umăr la umăr pe un drum. Asa ca, nu frumusețea contează… dacă e sa fie chimie intre al meu și alta femeie, ma părăsește chiar dacă e urata și proasta… Intre timp, sunt atenta la el, la nevoile lui, ii răspund cu gesturi similare, întrețin ceea ce ne unește.

Însă, chiar și asa e posibil ca la un moment dat sa ne despărțim. Știi când? Atunci când intre noi nu va mai fi nimic! Când ne vom uita unul în ochii celuilalt și nu ne vom mai regăsi… Asa ca dușmanul relației tale nu este femeia frumoasa căreia iubitul/sotul/amantul tău ii face complimente, ci chiar tu prin isterie , crize de nervi gratuite și gelozii nefirești!
Love
Lady Butterfly

Tu știi care este harta Destinului tău? Uite cum poți afla !

Metafizica chineza traditionala susține ca sunt cinci factori ai succesului: Primul este Destinul-elementele din ziua si ora nasterii care sunt asemănate cu o masina cu mai multe sau mai puține dotari. Al doilea este Norocul-perioadele favorabile și mai puțin favorabile de-a lungul întregii vieti – care poate fi comparat cu șoseaua pe care merge masina. Cele doua este important sa fie în echilibru, pentru ca degeaba este Destinul-ca o masina de ultima generație, dacă nu poate intra pe drum, ca e prea îngust.

De asemenea, degeaba este Norocul asemenea unei autostrăzi, dacă masina nu prinde mai mult de 100/h. Al treilea factor al succesului în viata este Feng Shui-ul. Rolul acestei stiinte este de a ajusta „masina” sau „soseaua”. Al patrulea factor al succesului consta în a face acte de caritate. Este foarte important sa dăruim constant. Al cincilea factor este educația. Autoeducatia și educația te ajuta sa îți îmbunătățești viata. La ce te ajuta sa știi care sunt elementele din Harta Destinului tău? În acest fel afli cum îți poți îmbunătăți viata profesionala sau personala, starea de sănătate, relațiile, abordezi în mod pozitiv situațiile din viata ta. Și, dacă știi ce aspecte de viata poți schimba, în asa fel încât sa îl valorifici cat mai bine, este un câștig important.

Din Harta Destinului nu vei sti ce vei face „mâine”, ci care este aspectul de viata important care guvernează acel „mâine” și cum se poate manifesta el în viata ta, ce decizii te poate determina sa iei și care pot fi consecințele. Te pot ajuta sa înțelegi mai bine ce se întâmplă în viata ta și care sunt perspectivele pe termen scurt și pe termen lung. Harta Destinului te mai poate ajuta sa faci alegeri în cariera, dar și în viata de zi cu zi. Te poate ajuta sa îți îmbunătățești starea de sănătate, sa afli când poți avea copii, etc.

Dacă vrei sa știi cum arata harta Destinului tău și ce conține ea, îmi poți scrie pe adresa: office@fengshuiacademy.ro

L-am prins cu alta, ce fac acum? Îl părăsesc sau îl păstrez?

Iubirea nu este veșnică, asta e clar! Și nici nu durează trei ani sau cinci luni, durează atât cât o întreții. Dar chiar și când tu o întreții, celalalt, e posibil sa întrețină alta iubire, iar la un moment dat afli. Și ești în stare de shoc. La început nu înțelegi nimic. Iti fuge pământul de sub picioare și nu mai poți gândi. Treptat, îți revii, îți simți corpul amorțit și începi sa întrebi continuu și aberant, oarecum, „De ce?”.

Nu exista răspuns corect la aceasta întrebare. Asa ca mai bine renunti la ea, dar știu ca nu poți face asta imediat, uneori nici după cinci ani nu renunti la ea… Apoi, începi sa îți cauți vina, dar și sa o ataci pe curva aia care ți-a furat bărbatul… Întrebare: Ți-ai dat cumva seama de când nu mai era al tău? Ai fost atentă la el vreun pic sau te-ai concentrat pe ce ai sau nu ai tu de oferit? Relațiile sunt ca oamenii: se nasc, cresc și mor… Este adevărat ca este important când are loc decesul relației.

Unii au „noroc” și rămân toată viata împreună, alții experimentează mai mult pana își găsesc jumătatea, alții nu și-o găsesc niciodată. Nu despre asta e vorba acum. Ce faci când afli ca te înșală? Pai, cred ca sunt doua situații în care sa poți fi înșelată. Una, sa te însele la greu, dar sa nu afli niciodată, evident, este situația ideala. Și a doua, afli nu doar ca te înșală, ci o mai și iubește. Asta, clar e periculoasa și duce instantaneu la decesul relației. Zic eu… Dacă el iubește alta femeie, orice încercare de a-l tine cu forța îl va face sa simtă mai întâi mila fata de tine, apoi vei trezi în el doar sentimente de respingere, pentru ca bărbatul este un cuceritor, nu o spun eu și nici nu e noua ideea. Asa ca o mișcare isteață cred ca ar fi sa îl lași sa plece și sa vadă cat de echilibrata ești, cat de indiferenta ești dacă rămâne sau pleacă. Ar putea fi uimit de reacția ta, la început, apoi s-ar întreba dacă îl mai iubești.

Da, bărbații vor sa fie iubiți, nu doar noi femeile avem nevoie de iubire… În timp s-ar mai gândi la tine și poate ca și-ar da seama ca tu i-ai oferit clipe frumoase și ca are nevoie sa simtă din nou ce a simțit lângă tine… Bine, asta nu este o garanție ca se va întoarce la tine și nici o rețetă sigura de succes. Este doar un punct de vedere. As vrea sa reții ceva, însă. Dacă ai aflat, iar el nu face nimic ca sa te tina în relația cu el, e clar ca a vrut sa afli… Și ce faci tu pentru el nu mai contează. E bine sa procedezi asa? Nu știu. Nu ofer răspunsuri. Doar posibile variante și întrebări..

Love Lady Butterfly

Diferența de vârstă, ea mai mare- el mai mic, o problema sau un avantaj?

Diferența de vârstă, ea mai mare- el mai mic, o problema sau un avantaj? Diferența de vârstă, în favoarea bărbatului, când el e mai copt, iar ea mai proaspătă, a devenit o obișnuință, dar de la vreme și femeile își fac iubiți mai mici decât ele cu vreo 10-15 ani și sunt foarte relaxate. E moral? E imoral? Contează aspectul acesta când vorbim despre iubire? În cazul lui e acceptat, dar când e ea mai coapta e de blamat?

Hmmm…. Pai, dacă pe chipul ei nu se vad anii e mai ușor, dar tot e de condamnat, nu? Oare? Oare nu ar fi bine sa conteze DOAR ce vor cei implicați? Ca el nu a fost corupt, dacă are peste 25 de ani, și nici violat, ci mai degrabă el a ales sa o cucerească pe ea, pentru ca a găsit ceva la ea ce altele nu au, indiferent de vârstă lor… Pentru amândoi poate fi experienta vieții lor, care poate dura o luna, un an sau o viață… Care ar fi problema? Niciuna, zic eu. Care ar fi avantajul? Pai, unul ar prelua de la celălalt ce ii lipsește, ce are nevoie… Dar… asta nu se întâmplă în orice relație? Și în cele în care el e mai în vârstă, sau în cele în care partenerii au vârste apropiate?

Unii ar zice ca el se va plictisi repede de ea, ca o va lăsa, ca ea se trece oricum mai repede, ca doar e femeie și nah, timpul își lasă amprenta mai ușor asupra ei, mai ales dacă e și mama și nu doarme nopti la rand.. Dar dacă vârsta ar fi apropiata sau identica, ar exista garanția ca relația ar dura o viata?? Sau dacă el e mai în vârstă, ea îl va iubi pe veci? Exista garanția ca, odată intrat într-o relație, ramai acolo pentru totdeauna?? Și atunci, de ce sa fie presiunea mai mare dacă ea e mai în vârstă cu 10-15 ani? Sunt doar niște întrebări, raspunsul la alegerea cititorului…

Love Lady Butterfly

S-a îndrăgostit prietena mea, eu cui rămân?

Femeile singure își creează grupuri de prietene cu care ies în cluburi, la restaurante, merg în vacante, la film, la teatru, la circ, oriunde e rost de pierdut ceva timp sau de distrat.
Subiectul principal de discuție în astfel de grupuri sunt relațiile lor trecute și se pun pe tapet la infinit motivele despărțirii, apoi se trece la partea de amintiri frumoase din relațiile lor trecute și încheiate cu luni sau poate ani în urma.
Se povestesc momente amuzante din relațiile cu foștii și uite asa se fac bisericuțe și se leagă prietenii mai strânse intre doua- trei prietene.
Dar, după un timp, una dintre ele își găsește iubit, cele doua ramase parca devin și mai apropiate, fiind cumva de aceeași parte a baricadei: ele împotriva cuplurilor siropoase, ca asa sunt toate la început.
Timpul trece, prietena rămâne în relație, și iată ca și a doua își găsește jumătatea. Pai, bine, bine, dar… eu cui rămân??? Își zice prietena lăsată de izbeliște de îndrăgostite.

Eu? Eu ce fac acum? Ca știu pe dinafara toate relațiile tale și pozițiile, și certurile cu soacra… se gândește cea rămasă singura, părăsită și de iubit, cu nu mai știe nici ea cat timp în urma, și de prietenele pe care le-a crezut eterne…

Ce e de făcut în situația asta?? Nimic. Accepta și mergi mai departe. Și tu poți avea viata ta. Da, stiu, durează ceva pana umpli golul din stomac cu fluturi, pentru ca te-ai ars rău ultima data.
Dar… parca tot mai bine e sa adormi cu capul pe umărul lui, decât pe perna ta alba, imaculata, dar plina de lacrimi.
Asa ca nu mai sta doar în prietenii cu femei, ca uite ce se poate întâmpla. Gaseste-ti iubit, înaintea celorlalte 😉

Love
Lady Butterfly

Mamele singure

Un topic actual cred ca ar fi cel al mamelor singure, al femeilor care își asuma statutul de părinte singur al unui copil sau mai multi. Am observat ca sunt din ce în ce mai multe femei singure care au copil . Fie rămân singure după nașterea copilului, la un moment dat, fie rămân singure după ce afla ca sunt însărcinate. Bărbatul nu își mai asuma ușor paternitatea, iar femeia nu se mai sperie de postura de mama singura.

Interesant… Sau nu! În felul acesta, familia, ca structura traditionala, va fi pe cale de dispariție. Pana nu de mult, erau rare asemenea cazuri și erau puse la zidul rușinii, femeile care aveau nesansa sa dea peste un bărbat neasumat, ca sa nu spun las.

Ca pana la urma are și el dreptul de a alege sa fie părinte sau nu. De la o vreme însă, femeia știe ca are puterea de a face orice alegere, dar mai ales are venituri care ii permit sa aibă încredere în ea, în deciziile ei și în capacitatea ei de a educa unul sau mai multi copii. Și mai e ceva, femeia a învățat ca nu contează gura lumii, contează lumea din interiorul ei, ca nu contează reputația ei, contează conștiința ei, ca nu contează greutățile și problemele, ci succesul și bucuria trăită clipa de clipa alături de ființă care o iubește necondiționat și care are cea mai mare nevoie de ea: copilul ei!

PtSuflet.